- conduítã
- s. f., pl. conduíte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
conduítã
Look at other dictionaries:
conduită — CONDUÍTĂ, conduite, s.f. 1. Fel de a se purta, comportare; manieră. 2. Comportament. – Din fr. conduite. Trimis de LauraGellner, 31.12.2006. Sursa: DEX 98 CONDUÍTĂ s. 1. comportament, comportare, purtare, (rar) purtat, (pop.) port, purtătură,… … Dicționar Român
comportament — COMPORTAMÉNT, comportamente, s.n. 1. Modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii; conduită, purtare, comportare. 2. Asamblul manifestărilor obiective ale animalelor şi ale oamenilor prin care se exterorizează viaţa psihică. – Din… … Dicționar Român
maximă — MÁXIMĂ, maxime, s.f. Enunţ formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită etc.; aforism, sentinţă, adagiu. – Din lat. maxima, fr. maxime. Trimis de RACAI, 23.09.2008. Sursa: DEX 98 MÁXIMĂ s. aforism, cugetare, dicton,… … Dicționar Român
precept — PRECÉPT, precepte, s.n. Formulă, principiu, învăţătură care stă la baza unei doctrine (mai ales morale); normă, regulă de conduită. ♦ Recomandare, sfat, povaţă. Precepte de igienă. [pl. şi: precepturi] – Din fr. précepte, lat. praeceptum. Trimis… … Dicționar Român
regulă — RÉGULĂ, reguli, s.f. 1. Normă, lege pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. ♢ Regulă de trei = metodă pentru… … Dicționar Român
abate — ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Trimis de ana zecheru, 19.03.2008. Sursa: DEX 98 abáte1 s. m. 1. superior al unei… … Dicționar Român
comporta — COMPORTÁ, compórt, vb. I. 1. refl. A avea o anumită conduită. 2. tranz. A aduce cu sine. ♦ A necesita, a cere. – Din fr. comporter. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 COMPORTÁ vb. 1. a se purta. (Vezi cum te comporta.) 2. v. necesita … Dicționar Român
comportare — COMPORTÁRE, comportări, s.f. Fel de a se comporta; comportament. – v. comporta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COMPORTÁRE s. 1. comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (pop.) port, purtătură, (prin Olt.) săbaş, (Olt.)… … Dicționar Român
director — DIRECTÓR1, OÁRE, directori, oare, adj., subst. 1. adj. Care dirijează sau conduce ceva, care indică direcţia. ♢ Roţi directoare = roţile din faţă ale unui vehicul, cu ajutorul cărora se stabileşte direcţia de mers. Plan director = hartă sau plan… … Dicționar Român
port — PORT1 Element de compunere care înseamnă purtător de... , susţinător de... , purtare de... , servind la formarea unor substantive. – Din fr. porte . Trimis de oprocopiuc, 14.10.2007. Sursa: DEX 98 PORT2, (2,3) porturi, s.n. 1. Faptul de a purta … Dicționar Român
